Industria 4.0

În termeni simpli, Industria 4.0 nu înseamnă nimic altceva decât optimizarea întregului lanţ valoric pe durata ciclului de viaţă al unui produs, prin digitalizare şi interconectare. La capătul dezvoltării se află produsul integrat. Acesta conţine informaţii, comunică cu maşinile, uneltele şi oamenii şi îşi caută independent traseul optim în producţie, luând în calcul avariile instalaţiilor, priorităţile termenelor, consumurile energetice etc.

Industria 4.0 reprezintă reacţia la presiunea tot mai mare a costurilor şi a inovaţiei, cauzată de o creştere a dorinţelor individuale ale clienţilor. Întreprinderile producătoare trebuie să le pună clienţilor la dispoziţie informaţii detaliate despre producţie, deoarece aceştia doresc să ştie din ce lot provine un anumit produs, ce material a fost folosit şi cum a fost procesat şi verificat produsul. Pentru a îndeplini aceste cerinţe în cadrul unui proces optim de producţie, trebuie luate în calcul toate datele relevante. Datele trebuie interpretate cu ajutorul unor sisteme automatizate.

Dar ce înseamnă mai exact Industria 4.0 pentru intralogistică? Dezvoltarea internetului într-un ritm ameţitor reprezintă cu siguranţă baza Industriei 4.0. Cuvinte cheie precum Cloud Computing (punerea la dispoziţie a infrastructurii IT şi a serviciilor IT, ca de ex. a spaţiului de stocare, puterii de calcul sau a aplicaţiilor software sub forma unor servicii disponibile pe internet), Big Data (cantităţi mari şi complexe de date brute din cele mai variate domenii), Internet of Things (interconectarea din ce în ce mai accentuată a echipamentelor, senzorilor etc. prin reţeaua IP), toate acestea sunt asociate cu această dezvoltare. În domeniul intralogisticii cuvântul magic este: Smart Logistics.

În prezent, clienţii vor să acceseze în permanenţă şi de pretutindeni stocurile de marfă şi să fie informaţi asupra disponibilităţii mărfurilor. Pentru companiile de logistică aceasta înseamnă că viteza, precizia, flexibilitatea şi disponibilitatea au devenit factori concurenţiali decisivi. Este cerută transparenţă în fiecare etapă a procesului. Graniţele dintre lumea reală şi lumea virtuală se estompează din ce în ce mai mult, iar o consecinţă logică este necesitatea interconectării activităţilor operative şi a depozitului. 

EFECTELE INDUSTRIEI 4.0 ASUPRA INTRALOGISTICII

Însă interconectarea merge şi mai departe. Rob Schmit, EVP Technology & Innovation la SSI SCHÄFER , dă un exemplu: „Un pachet care iese din depozit poate purta asupra sa toate informaţiile esenţiale: conţinut, stare, destinaţie, origine şi aşa mai departe. Informaţiile merg până acolo, încât la încărcarea în mijlocul de transport pachetul îi poate „spune” transportatorului care efectuează livrarea unde trebuie descărcat pe traseu şi cum trebuie încărcat în condiţii optime.”

Aceasta înseamnă că trebuie efectuat un schimb de date dincolo de graniţele companiei. Dar acest schimb de date aduce cu sine o serie de provocări. Cele mai mari sunt lipsa standardizării şi securitatea datelor.

„Pe parcursul întregului lanţ valoric trebuie să existe un schimb de date între diferite companii”, explică Thilo Jörgl, redactorul şef al revistei de specialitate Logistik heute (Logistica astăzi). „Furnizorii de sisteme închise pentru intralogistică se vor confrunta cu probleme, deoarece ei îngreunează sau chiar împiedică acest schimb de date.”

În epoca Industriei 4.0 este necesară o standardizare a sistemelor. „Piaţa va impune cât de curând standarde deschise”, afirmă Rob Schmit cu convingere. „Însă aspectul securităţii datelor încă nu este rezolvat. De aceea un astfel de standard ar trebui să fie implementat la nivelul mai multor companii.”

Există deja iniţiative în acest sens din partea companiilor şi a Guvernului Federal al Germaniei pentru soluţionarea acestei probleme. Aceasta înseamnă că datele nu vor mai fi stocate doar pe serverul intern, de înaltă securitate, al firmei, ci şi în cloud, o altă componentă importantă a Industriei 4.0.

Datele vor juca un rol din ce în ce mai important şi în intralogistică. Nu degeaba se vorbeşte despre Big Data, aşadar cantităţi uriaşe de date care sunt generate de senzorii integraţi în maşini şi instalaţii, de informaţiile proceselor şi de numeroase alte surse. Iar aici lucrurile se complică. „Cheia este monitorizarea volumului de date rezultat şi identificarea datelor utile. Care date sunt importante, de ce date am nevoie?”, declară Sven Göhring, Director Tehnic la KNV Logistik GmbH. „Acest aspect este esenţial, de exemplu pentru predictive maintenance, întreţinerea preventivă.”

Scopul este, aşadar, utilizarea eficientă a Big Data. Ierarhia unei structuri tradiţionale de producţie trebuie înlocuită cu o integrare verticală şi orizontală a datelor generate de toate procesele participante la producţie. Aceasta înseamnă că datele nu sunt folosite doar la nivelul producţiei, ci şi în alte sectoare ale companiei. Disponibilitatea în timp real a tuturor datelor importante este un laitmotiv al Industriei 4.0. Toate sectoarele companiei utilizează aceeaşi sursă de date.

Însă pentru aceasta este esenţial ca toate sistemele din cadrul unei companii să comunice fără probleme unul cu altul. „În prezent, se întâmplă frecvent ca sisteme diferite să nu poată comunica între ele”, subliniază Schmit. „Avem nevoie neapărat de interfeţe deschise, deoarece fără o comunicare continuă şi complexă a maşinilor între ele şi cu oamenii, intralogistica nu va putea profita de avantajele celei de-a patra revoluţii industriale.”   

Companiile de logistică care încă sunt adeptele unui tip rigid şi relativ unidimensional de depozitare şi expediere a mărfurilor vor avea în viitorul apropiat dificultăţi foarte mari în a fi competitive. Multe companii folosesc deja sisteme de transport parţial sau complet automatizate. Pentru firmele de logistică se pune, aşadar, întrebarea, ce paşi sunt necesari pentru a nu rămâne în urmă.

În viitor interconectarea între logistica datelor şi logistica transportului va juca un rol important. În special în combinaţie cu „Internet of Things” (IoT), autovehiculele inteligente, autonome vor oferi soluţii logistice automatizate şi flexibile, care deocamdată pot fi doar bănuite. Dacă privim dezvoltarea din punctul de vedere al E-Commerce, în care producţia din ce în ce mai mare este asociată cu transportul unor loturi din ce în ce mai mici, centrele de producţie fără o logistică de transport flexibilă şi impecabilă cu greu vor mai putea funcţiona. A patra revoluţie industrială (cuvânt cheie „Smart Factory”) este, aşadar, posibilă, doar dacă materiile prime, produsele semifabricate şi produsele finite sunt transportate la timp la destinaţie cu ajutorul proceselor automatizate din domeniul intralogisticii.

Însă aceste concluzii nu s-au impus nici pe departe peste tot în logistică. „Firmele mijlocii sunt relativ reticente în ceea ce priveşte acest subiect şi aşteaptă să vadă ce fac „numele mari” pentru a copia apoi aceste soluţii în câţiva ani sau câteva zeci de ani”, remarcă Thilo Jörgl. Însă, într-o epocă în care digitalizarea avansează într-un ritm ameţitor, aceasta nu este o strategie adecvată. „Există module mici, precum predictive maintenance, care pot fi folosite încă de acum fără probleme, chiar şi de firme mai mici.”

Rob Schmit de la SSI SCHAEFER subliniază acelaşi lucru: „De regulă, o maşină sau instalaţie modernă are deja toate elementele necesare la bord. Astfel, orice companie, indiferent de mărimea acesteia, deţine deja fundaţiile necesare pentru Industria 4.0.”

CUM VĂ PUTEM FI DE FOLOS?

[---Error_NoJavascript---]